agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-04 | |
noaptea e plina de soferi taciturni beti
care conduc fara scop pisicile lor ii asculta privind halucinate de acasa noaptea pe care o aduc ei singuratatea si tristetea lor (pisicile scot limba - bucati de hartie care trec uneori pe sub usi) sotiile lor iubite de cititorii de romane politiste] cu mii de ganduri sub capsoarele cu coafuri rococo niste umbre in asteptare care nici macar nu-si mai privesc televizoarele televizoarele fiecarei sotii neprihanite de sofer ard opace in intunericul camerelor lor minunatele sotii tristele noastre sotii sunt insa conectate la femeile-in-retea asteptandu-si barbatii osteniti de viata injuraturi si celelalte femei nevestele comunica intre ele de obicei prin tastaturi actionate metafizic prin apasarea vorbelor in treacat spuse si a gandurilor uitate sanii femeilor in asteptare sunt fierbinti ei ar trebui sa fie ca niste comprese pentru fruntile reci ale solitarilor argonauti ai soselelor dar asa femeile noastre beau votca si incep sa cante aspru si trist ca niste barbati orasul asculta ploaia ca pe o muzica hip hop-ul picaturilor clandestine in palma ta cu linii centrifuge in timp ce soferii taciturni conduc pe strazi fara directie pana la uitare de sine - iata insa un gondolier negru camionagiul claxoneaza la fereastra iubitei orasul se ilumineaza freatic in urma sa ea deschide fereastra si se arunca cu gratia dintotdeauna a iubitelor pluteste prin aer ca o batista ca o umbrela japoneza iar el plin de nerabdare gondolier negru cu sangele iute un adevarat condotier al sentimentelor face pasi marunti (hip-hip, hip-hop) pe capota masinii pana o prinde o saruta o arunca in masina si pleaca prinzand volanul cu mainile sale nervoase in uralele picaturilor de ploaie dupa care se face intuneric din nou pe strada
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate