nu-ți mai agita tristețile
neputințe imaginare
așternute steluțe în păr
nu sunt astrolog, nici măcar un mag deghizat
m-am rătăcit printre sentimentele tale
ca un copil abandonat

cuvinte egale secționează tăcerea
în felii rotunde asortate
servește, îmi spui
în gând
faci un gest uneori te adulmec
platou de poze sepia
nu mai plânge, lacrimile tale corozive
pirogravează flori de lemn în pielea umbrei mele
mă lasă nervii
azi mă lasă să fac ce vreau, sunt liber
am să scot din mănecă
pentru tine, iubito
am să scot un țipăt
lung cât gâtul unui trandafir bălai și creț
mă fac covor fermecat
și te port brodată în valuri
apoi mă strâng sul
cu tine în sân, ca să am noroc