agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 751 .



Rugaciunea fantanarului singur
poezie [ ]
3 poeme

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mircea2005 ]

2005-02-07  |     | 



Sonet rural


Mă dor mâinile ce mi le smulge
pământu-nsetoșat de apă,
în crăpături și tăieturi de sapă
se-mplântă-adânc și greu până la sânge.

Mă dor și pașii ce mi i-am tocit
în cenușa apusului de soare.
Și mă întorn alean de înnoptare
purtând pe frunte luceafăr adormit.

Mă dor și crucile din cimitir și vântul…
Sunt prea mulți nuci la mine în sprânceană!
Cu frunza lor îmi cânt adânca rană
în care mi s-a împlântat Cuvântul…
Dar cel mai mult mă doare-n colț de geană
și-n palma-n care-mi strâng pământul.



Desen


Mi-a crescut un picior în gând.
Când dorm iese de sub pătură
și se întinde inert,
singur, ca pe o targă.

Ziua îl plimbă Cineva prin lume.

El pășește cu zece degete desperecheate
și îi ascult
pasul cum i se tocește.

Mi-e frică să nu-l scape
și să fugă șchiop
cu visele mele,
să râdă alții
de cum arată împreună.



Impresionism


Am întâlnit omul cu masca pe ochi.
Purta sprâncene înalte…
Adâncimea mării nu ar fi putut
să îi cuprindă privirea.

De departe era înalt, cu pelerina neagră.
Pasul îi era măsura gândurilor.
Și era rar, cu barba neterminată.
Nu putea trece, ci doar veni.

Când vorbea, întâi asculta cu degete lungi
și apoi, se ascundea după cerul din ochi.

Îngeri ar fi voit să scoată din gând…
Își dorea, însă, ceva neînțeles.

Mereu mă gândesc la acei ochi,
care își sunt masca propriilor priviri…
Cum pot ascunde ei gândurile
în culoarea luminii?!...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!