agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-10 | | Înscris în bibliotecă de Maria Tirenescu
E pomul cel mai vechi de-aici, crescut
Din sâmburul ce, poate (cine știe?), Vreun trecător l-a lepădat în lut, Ori l-a adus în plisc vreo ciocârlie. Pe coaja aspră are negre răni, Cai albi, germani, l-au ros cândva, de foame Și totuși el mai dăruie pomeni În orice an, de sclipitoare poame. Crengi răsucite-și clatină la vânt, Înalt, cu coaja arsă, bătrânească, Mai poate el s-adune din pământ Puterea care-l face să rodească. La poala lui e-un cimitir german. Copii voioși, cu cușme și sumane, Se joacă de-a căluțul năzdrăvan, Zburdând printre mormintele germane. Se miră: ieri era cireșul gol, Sclipind ca tuciul în apus de soare, Și-ast-noapte-a căpătat un rotocol Tremurător, de argintie floare.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate