Încerc să renunț la tine
și un văl plumburiu mă doboară.
Gândul la tine mă cuprinde,
o cumplită maladie ce îmi secătuiește
mintea și sufletul de orice suflare de viață
ce ar mai fi putut rămâne în mine
în umbra privirii tale.

Amintirea ta mă înfioară
ca o cumplită fantasmă a ipocriziei,
ca o amprentă pătată de sânge
a sufletului meu îngenunchiat.

Încerc să te alung din ființa mea,
să șterg orice mărturie a durerii
din ceea ce ai însemnat tu pentru mine,
dar abia acum înțeleg deșertaciunea încercării mele.

Mă simt un pion de sacrificiu
în acest macabru joc de șah,
pe care îl numim atât de superficial: IUBIRE.