nu stiu cum sa incep, sa termin cu atat mai putin
sunt singura, am sufletul plin de incizii
sangerand, se rupe sub greutatea gandului tau
si de fapt iubesc doar sarutul tau
iubesc doar mirosul pielii tale
iubesc doar nimicul tau dinauntru
nimicul care e tot

stau aici, in camera goala,
esti in tot ce ma inconjoara
in cafeaua ce-o beau
in tigara ce-o sorb insetata
in aerul ce-l respir, ce-l traiesc

dar cafeaua e stinsa de mult
tigara e bauta de secole
raman doar eu, in aerul meu
cu iluzia