Gata, de azi s-a pornit avalanșa,
Și vine sufletul meu înspre tine,
Și uite-l cum lasă munții-n ruine,
Și trupu-mi golit cum iși cere revanșa.

Hotarele vechi se năruie-n tranșe
Sub valul venind ce clădește-n credință.
Și zidul cum geme, de grea neputință
Pornind din azur mult dorite-avalanșe!

Privește distanța cum intră la apă
Când dorul îți urlă sub buzele-nchise;
Privind depărtări cu raiuri promise
Dă-mi trup, al meu suflet în el să încapă.


18 oct. 04