Paparuda unui sat
Dadu mare sfoara-n tara
Ca doreste un barbat
Frumusel din cale-afara.

Toti ziceau ca-i apucata
Cum s-o ia pe ea vreun om?!
Urata si desantata
C-un ochi ici, altul la pom!

Dar nici una si nici doua
Ca se pomeni in prag
Nu cu unul, ci cu noua
Numai unul ii fu drag.

Unu-asa, mai mititel,
Vesel si cu vino-ncoa’,
De cum il vazu pe el
Zise: pe-asta l-as lua!

Mai intai insa sireata,
Il puse la incercare
Sa care in brate fata,
O distanta oarecare.

Si-l mai intreba ceva
Ca sa stie ce si cum
De ce el pe ea o vrea
Si-a batut atata drum.

Micutu’ tacu un pic
Api zambi si zise-ncetisor
D-apoi ce pot eu sa zic?
Ce ma-ntrebi nu-i prea usor.

Insa eu atata stiu
Ca-i lasat de Dumnezeu
Si de-o fi chiar eu sa fiu
Te-oi iubi, fata, mereu.

Bine dar nu sunt frumoasa!
Ce vezi tu la mine oare?
Uite-s chioara si cam grasa
Si am gura, vezi, cam mare…

Frumoasa? De ce nu esti?
I-ascunsa frumusetea ta
Te ajut sa ti-o gasesti
Daca vrei, de m-oi lasa.

Om urat eu n-am vazut
Si-nauntru si pe-afara
Corpu’ asta ni-un un scut
Pentru suflet bunaoara.

Dac-o fi sa-mi fii mireasa
M-oi stradui cum stiu mai bine
Sa ti-arat ca esti frumoasa
Fie si numai pentru mine…

15 oct. 2000~adria~