până la coapse încă o zi –
sudoare și nesomn,
tăcere și suspin,
prea mult lut, prea asimetrică forma…
greu se mai creează omul!

până la umeri încă o zi –
trudă și îngenunchere,
lut modelat tandru, sub priviri de foc,
prea mult roșu, prea puțin alb…
greu se mai plămădește inima!

până la frunte încă o zi –
emoție și travaliu;
țărână interogată-n palme,
ochi deschiși dar inexpresivi…
greu de făurit sufletul!

până la însuflețire încă o zi –
creația-i aproape îndeplinită,
singurătatea definitiv spulberată…
de bucurie Dumnezeu plânge.
omul săvârșitu-s-a.
Amin!