|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Dialog cu o stanca poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de ionut [ionut78 ]
2002-01-02
| |
Erau albe pe atunci,
si tacute...
-Stiu, imi lipsesc.
-Te-au strigat cand ai plecat.
Tipau cu voci sugrumate.
-A trebuit...
-Da?
-Nu... Si totusi... E mai albastru cerul acolo.
-Oare?
-Da...
-Nu. Te minti singura. Sunt reci vocile de metal.
Inca se mai vad amprentele pe care le-ai lasat.
-Se vor sterge. Voi face altele, pe alt nisip.
-Ti-au pastrat forma valurile.
Pe ele nu le poti minti.
-Nu am iubit niciodata tarimul rocilor.
La revedere mare...
|
|
|
|