o sa-mi rezerv loc de veci in miez de mare moarta
unde am sa-mi ingrop tristetea batrana
tintuita la pat sub perfuzii matinale de secole parca
nu voi a plati nici mai putin nici mai mult
decat acei indragostiti rapiti in planset de pescarusi
si nici macar atat cat prin furtuni se pierd
strigatele mamelor despartite de prunci

eu n-am durere sa dau mai mult decat o ratie comuna pentru un bon de hrana verde

pe drum de nisip cazut dintr-o clepsidra
calauza pentru corigenti am sa fiu
am sa dau nota de trecere
pentru ca o vreme nu mai avem nevoie de repetenti

ultimul loc l-am rezervat eu