Dimineața îmi duc mîna la gară
să fie sașe, fie ceasul tău
oricum ceasul îmi scotea ochii cu limba;
de nevoie în nară
cocoșul anunța în stație
că doi pasageri
vor urca în aceeași vacă de tren
în timp ce eu strîngeam
pentru vamă vîntul
păscînd în gura macilor reali;
la casă cîinele îmi întinde
un tichet pe sub babă,
în tren, pe ploaie,
controlorul îmi cere umbrela,
color la prima.
primisem două telemame de formă
afară plouă
îmi deschid ochii din somon
intru sub duș după ureche.