nici un zeu la căpătâi
să agăț dragostea-n cui
nu-i mai pasă nimănui
că am obraz cu pistrui
și-mi răsare un cucui
la oglindă mă tângui
c-a plecat mândru dintâi
peste umbra gardului
către zare fără cai
eu mătrăgună mâncai
n-am murit da’ zic că vai
mi se leagănă un plai
în capătul cel bălai
la portiță vin’ să stai
să zic despre al meu crai
cu care mă sărutai
și-avea buze ca un nai
da’ de când plecă n-am trai
spartă-i sita de mălai
e cenușă pe vătrai
și mi-e gândul în tramvai
vino bade înapoi
până nu se face joi
c-apoi pielea îți jupoi
oasele ți le înmoi
cu al meu altoi de soi
vino să fim iară doi
și ți-oi da buzițe moi