când noaptea-i de ardent festin
și stele-ți plouă pe obraz
spre cerul de-nnoptat turcoaz
îndoi genunchiul celestin.
o simfonie de mister
pătrunde-n ochiul virtuos
pe chipul tău de vid sfios
curgând talazuri lungi de cer.
paianjenii valsau concret
născând o umbră de la est
lumini văitau un trup celest.
tu m-ai atins c-un ochi discret
pogorâtor in minunare
și adormirăm in secret.