Ea scria poezie cu lumina din ochi,
cu tristețea de pe buze,
cu tremuratul gâtului.
Cu mâinile ei sculpta aerul dintre noi
in tramvaiul 149,
ea,regatul meu pe care
cu mâinile amândouă
il țineam strâns sub ocupație,
atât de frumoasa încât;
cu-n piapten despica vântul pe din doua
croind cărare pe mijloc
pentru îngeri.
Ea... .