nu vom mai avea timp unul de celălalt
tu pleci înainte ca ziua să mi se lipească de buze
iei cu tine o umbră scrii mare fragil
ca in poemul copilăriei mele passionaria
eu rămăn aici cu tetanosul meu de suflet
cu ferestrele mele desenate pe nord
vopsesc în degete violet o altă tandrețe
mâine altcineva îmi va aduce la ușă
today tomorrow always

nu vom mai avea timp suntem deficitari la miros
aceeași pagină parfumată a tine
pe încheieturi esența cuvintelor
surprinși într-o fotografie zimțată
ne-am fi atins frunțile
retușați
sau într-un alt poem fără margini