“Mă prostituez”. Obișnuia să-și spună asta
ori de câte ori își simțea pielea zbârcită,
aruncată parcă cu o severitate obscenă
pe carnea ei, îi plăceau foarte mult
favoriții, dar din păcate… femeie cum era,
se rezuma la simptomele morții, sau
mai bine zis, era împărțită între
carnea și visele ei, mereu îngreunate
de speranță, ca un fetus cilindric,
aproape ruginit… Era prea plină
de viață ca să mai poată trăi, totul,
nimic din ea nu atingea armonia iubirii
căci moartea, viața era prea prezentă
în buzele ei, în sângele ei amestecat
cu morfină, nimeni… nimeni
nu mai știe dacă într-adevăr îi plăceau
favoriții, sau dacă a fost
îngropată și totuși,
era singura femeie care semăna
într-adevăr cu celelalte… femei