agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-26 | |
Ea singură la fereastră
Lună plină În stradă forme și lumini dorm pe asfalt De partea cealalta, el cască rotund și cu pofta Umbrele se trezesc îi fac semn cu mâna Apoi își continuă somnul cu ochii, cu buzele, cu nasul Formele acestea nedrepte saltă din somn ca niște iepuri! Tăcere Ea își amintește La fereastră lună plină Câteva stele clipesc în urmă întrerupte El își amintește… E dimineață În mână ține un joben Iepurii de pe asfalt învață drumul înapoi spre casă Luna își coboară zâmbetul larg dincolo de odaie La un moment dat camera capătă o culoare pală În fața ei cincizeci de narcise “Zâmbiți? Astăzi nu sunt soarele vostru!”, timp în care se preface în regina nopții Au plecat. Acum ea se joacă de-a luna În continuare este singura fiica a penumbrelor, a formelor desenate pe asfalt El o privește după narcise Ea, nici rotundă, nici iepure, nici dreaptă, se miră: -Ai mai venit o dată?! -Nu, e prima oară. Sunt cincizeci -Da, știu! Le-am numărat. Ai mai venit o dată
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate