agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-29 | |
Micile noastre morti
Obișnuim, răstimp de milenii să plecăm dintr-un oraș în altul ca dintr-o stare în alta pe parcursul unei zile. În valize mari cât noi ne pregătim necesarul pentru călătoriile în micile par(ad)isuri- micile noastre morți. Peste o zi - două - trei ni se deschide: lumile noi pe care le întâlnim la început mai stranii, dar numai la început, găsim apoi în ele personaje cunoscute din lumea din care am venit și observăm că încetul cu încetul se regăsesc oamenii, anotimpurile, iubirile... Când ne e trist (tristețea e necesară și o purtăm cu noi mereu și oriunde) scriem răvașe, formăm numere de telefon din memorie și suntem siguri că la celălalt capăt cineva există și va răspunde lungilor noastre chemări. Știm că va veni o zi când vom pune punct și existenței noastre aici - în acest oraș gotic cu străzi înguste, cu doi ochi "catedralici" care din când în când se mai dușmăneau între ei, cu profesori care vorbeau singuri prin biblioteci cu poeme ce-și duceau autorii de mână la întâlnirile cu cititorii. Departe fiind, vom bombarda cu litere, cu sunete-energii locurile care ne-au locuit odată, convinși că marile plecări ne așteaptă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate