mă vei dori îndepărtată
să te mai chinui cu mister

cu apă vie,apa plată
cu lance și cu dor de fier

mă vei dori născută-n tâmple
să te alunec până-n jos

cum mâinile-alunecă-n mâneci
și carnea verde peste os

și vei dori să fiu în stare
să mă predau, să nu crâcnesc

să-mi legeni umărul a jale
încât să nu mă îndoiesc

că-n ura ta biruitoare
voi fi ca de zăpadă moale