Era cam frig în zăpadă
Și mâna îi înghețase pe pușcă
Dar nu putea să o lase să cadă
Era pușca lui, ce Dumnezeu…

Un păduche îi căzuse pe nas
Și nasu-i căzuse de ger
Și îl durea și nu putea să mai facă un pas
Și a căzut ostenit în zăpadă.

Și mâna amar îl durea
Dar strâns ținea pușca în mână
Și albul zăpezii nu îl mai vedea,
Doamne, oare de ce?

Era destul de cald în zăpadă
Și ochii îi închise amândoi.
Închiși să rămână, de-a pururi să vadă
Lumina din zare, departe de aici…