agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-11 | |
APOCALIPSA
I. In timp ce peste vremuri, sange ploua, Strigoii, la tarabe-n colt, ne vand sperante. Barbati carunti cu mintea coborata-n oua Le cer prostituatelor, in zori, chitante. Femei gangave, cu barbati netoti, Isi pun in labii gauriti arginti Sa vada toti, prin stravezii chiloti, Cat sunt de cumsecade si cuminti. Batrani cu ochii obositi de viclenii Isi pisa berea-n spume pe la garduri, Prin cimitire, batranele par inca vii Si pun mirositoarelor cadavre farduri. Copii traindu-si viata prin noroaie, Ce-s muritori de foame fara leac, Cersesc un ban prin mitice tramvaie Scuipandu-ne in fata, seminte de dovleac. Baieti cu fete incrustate de gunoi, Si fete aruncandu-si fustele pe sus, Si-arata curul vanturandu-se spre noi Sa afle tot poporul ce au si ei de spus. Cohorte puturoase de imputiti tigani Ce-si violeaza soiasele cadane intre ei, Iti taie gatul pentru cativa bani Si isi impart avutul cu politisti misei. Se aduna curvele in voie peste tot, Plimbandu-si murdaria printre noi, Pentr-un dolar smintitele dau bot Si lasa-n urma lor imbalosat puroi. Se fura in ticalosie chiar si fratii, Copiii isi ucid acum parintii, Miresele isi baga-n pat cumnatii, Iar sotii trag din viata, placerile cu dintii. II. Sa dam nisipul marii inapoi, Intoarca-se-n izvoare apele-nspumate, Chiar timpul duca-se in vremea de apoi, Iar noi cu totii sa fugim in noapte. Transforma-te-n cornete carte sfanta, Intoarce-te-n cuvinte ratacite, Ascunde-se-n vazduh cuvinte ce ne-ncanta Si schimba-se-n cenusa volumele citite. E vremea sa-mpuscam pe cineva? Sa ne-aruncam parintii in puturi cu toxine? Sa penetram femei cu dinti de catifea? Oare e drept orice? Doar sa ne fie bine? Mai da-ne Doamne inca un potop, Dar nu-l porni in arca ta pe Noe. Sa fie-n univers o ardere de tot; De foc si pustiire avem acum nevoie. Implozie sa faca lumea toata, In viata nu exista nici un rost. Mai imi doresc atata sa se poata Sa aud, Cuvantul care la inceput a fost.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate