ma invăța tăceri
imi scria cu degetele
imi cobora obloanele
imi incălcea fluiere in plete
imi desena bucurii de cărbune
imi lua trăirile de la coadă la cap
imi zicea să cint cu ochii deschiși
imi privea luminile printr-o sticla afumată
imi măcina cafele fierbinți
miezul mi-era incă viu
morile aveau rostul lor
imi țâșneau din răni culorile vieții

și așa pășeam ținindu-ne de mină
numărind frunzele de sete ale cautărilor
cu ploi aninate de glezne..