Suier din viu atinge-ma
cornee deschise-n azur
ma citesc cu lacrima
moale ca un gand
mai aproape, tot mai aproape
cade steaua din care mi-am
imprumutat inima, cea care
tu ai atins-o poezie
in ziua dospita la soare

Suier din rai atinge-ma
sa-mi stiu capetele inodate
iarasi prin tine, fior
ce palpiti cu toate ramurile
intinse spre dor si amor
marginea linistii imbratisandu-ne
cutezam iarasi zbor
din stolul magiei inalte
spre casa, spre astre

Suier din dor topeste-ma
sa scriu iar cuvant tremurat
primavara la rasaritul inimii
tale in mine, culoare ce tine
mai mult de-o vesnicie,
mai albastra ca voronetul
rugilor ridicate spre cer
cand cu toate glasurile
si cu toate ramurile
si toate uitarile
te cer sa-mi fi iar
icoana-n privire
ca prima iubire
iubire !