TRANSCENDENTA

Acum sunt obosita, as vrea sa adorm,
Sa uit de clipele infricosate,
Cand rece moartea ma privea in somn
Si imi vorbea-n soapte taraganate.

Eu vreau un vis cum nu a fost nici unul
Cum viata n-a putut sa dea de-atatia ani,
Vreau cerul si pamantul sa se-adune-ntr-unul
Si haos sa se simta-ntre dusmani.

Caci ei au framantat pamantul
Mai mare haos fost-a intre ei
Deschis e pentru toti acestia raiul
Dar n-au ce cauta-ntre miei.

Si moartea au vazut cei amintiti in treacat
Ce s-au supus cuvantului in flacari, dur
Si moartea vor vedea cu lant si lacat
Cei ce-au privit apusul nostru sur.

Caci trup sau suflet mort, nu e tot una,
Cand simti ca vrei sa pleci in univers?
Te lasa gandul sa veghezi cum luna
Vegheat-a la randu-i pasii omului din mers.