stau în gânduri albe
ploaia curge roșie pe geamul din colț
pătrunde vânt amar
îneacă dor pustiu
cuvânt străveziu se așeaza pe pervaz
o pasăre cu aripi gălbui
soarbe durerea rar
zadarul scufundă ciob de soare
zării de cleștar
scântei de gheață lovesc apusul
vineri mă cheamă spre devreme
un fior se pleacă spre cer
o scândură se rupe din orizont
într-o flamă la geamul din colț
pasărea crispată vibrează și se stinge
gândul șchiop mă pierde-n vise

adorm din viață