Sunt doar un prizonier ranit,
In temnita tacerii;
De ea demult eu am fugit,
Am dat-o chiar uitarii.

Din nou ma-ntorc acum la ea,
Ma-ntorc de voie buna,
Revin la visul de a sta,
Afara e furtuna.

Ma-ntorc din nou la viata vis,
La gandurile mele.
Satul sa urc catre abis,
Am sa cobor spre stele.

E lantul greu si e de fier,
E bine strans pe trup.
Ce m-a facut candva sa sper
Ca intr-o zi sa-l rup?

Sunt doar un prizonier ranit,
In temnita tacerii;
De ea demult eu am fugit,
Am dat-o chiar uitarii.