Ai visat și ai plâns și-altfel n-a fost să fie,
Ai greșit și-am pierdut și lumina s-a stins.
Ești departe, departe, și eu sunt învins;
Viața rece, tăcută, de-abia mai adie...

Ai visat și ai plâns și-altfel n-a fost să fie,
Vinovat mă ascund într-un gând nerostit
Căci trecutul m-apasă: Atunci te-am rănit
Și știm eu și cu tine... Dar și Domnul știe...

Ai greșit și-am pierdut și lumina s-a stins
Ca o candelă spartă de crucea de piatră
De-atunci inima-mi arde ca sufletu-n vatră
Și-n veci îngerul cade, de moarte atins...

Ești departe, departe, și eu sunt învins;
Sunt aproape, aproape, prea singur, prea rece
Iar păcatul meu face cât altele zece:
Sunt de Cer părăsit, către Iad sunt împins...

Viața rece, tăcută, de-abia mai adie...
Iar în mine se-adună furtună și nori;
Rătăcesc, noaptea-i lungă și nu mai sunt zori
Iar Speranța tot zace în drum și nu-nvie...

Viața rece, tăcută, de-abia mai adie...
Ești departe, departe, și eu sunt învins;
Ai greșit și-am pierdut și lumina s-a stins.
Ai visat și ai plâns și-altfel n-a fost să fie...