agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2421 .



Coplesita de Singuratate
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [HER ]

2005-06-21  |     | 



Iar imi zambeste singuratatea...
Iar ma inec in oceanul cu vise moarte,
cu cosmaruri decolorate,
cu dorinte ucise,distruse,ingropate...
Fara nici o mangaiere...
Fara nici un colac de salvare
lacrimi triste de disperare
cad usor,
ca o ninsoare,
peste mainile-mi goale,
dar atat de pline de nerabdare.
Acelasi refugiu.
Nimic nu se schimba.
Aceeasi amara alinare...
Un zambet rece de la un al doilea Soare
NEGRU.
Acum iar nu am scapare!
Cade si iar ma loveste
cu un sarut cald de metamorfozare...
Petale de nebunie pura
ning peste creieru-mi stricat,
patat cu durerea crunta a singuratatii
coplesitoare...apasatoare...ingrozitoare!
Aceleasi linii frante, rosii,
impodobesc mainile-mi goale...
Nu mai primesc imagini clare...
Totul e-n ceata.
Usor, totul dispare,
si acum moartea face ultima mutare.
Ma copleseste cu strigarea-i disperata!
Ma atinge,
ma mangaie asa cum o faceai tu odata,
apoi m-arunca-ntr-o prapastie intunecata.
Durerea creste;
este tot mai mare...
Renasc, cuprinsa de aceeasi disperare.
Revad surprinsa opera de arta
ce zace multumita, asezata
pe mainile-mi goale...
atat de goale...
Si ochii-mi grei dau nastere la rauri...
Si gandurile-mi negre nu-nceteaza...
Totul se-nvarte;
moartea radiaza;ma face sa tanjesc dupa pierduta-mi viata.
Si apari tu,
ca o intruchipare a luminii!
In Iad ploua cu lacrimi dulci, fierbinti, uscate.
M-atingi usor, dar moartea ne desparte.
Imi saruti buzele inca putin calde,
si ma cuprinzi umplut de-o bucurie vida...
Nu credeam ca voi mai simti inca o data!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!