Privesc singurătatea lunii, ce-mi alină dorul
E miezul nopți ,o lacrimă și,
nemișcarea e stăpână…

tăcute a mele buze , rostesc al tău nume
te simt la pieptul meu
te strâng in brațe…
sărutul nostru contopit cu mireasma nopții,
în ciuda sorții…

ești tot ce sunt, ești tot ce simt
din vise te-ai născut , din lacrimi, din furie
dar ești aici ,
surâsul tău dulce alint…

trăiesc prin tine,
mă tem de dorul tău,
voi fi aici mereu ,noapte de noapte
înger întunecat, veghind a tale șoapte…