închid ochii
sînt omul fără coșmaruri
aproape simt
mirosul insulei nefericirii
în partea aceea de lume
unde frumusețea femeilor este un anotimp
capricios imprevizibil
nelipsit din coliviile pescarilor nebuni
marii astrologi îi studiază kabala
murmurînd în bărbile lor asimetrice
formule imposibile despre dragoste
apoi predicile lor se ștanțează pe ghilotine
cu împuterniciri elegante imperiale
dincolo de rîul morții
poate de aceea se tem bărbații
de spectrul dimineților albe