Drumul mi-a ramas ascuns la cruce.
Mirata,floarea din geam,ma duce
in noptile unde-mi va fi lumina,
peste bruma toamnei,cea divina.

Locul meu cred ca e gol la masa
si iarna pare intinsa peste casa,
suntem obositi de prea mult umblat,
miresele-s pline de bani si de oftat.

Cred ca se sfarseste ceru-afara,
umbrele-s pustii in primavara,
se stinge focul in deal la stana,
copiii canta tinandu-se de mana.

Dar caut inca linistea pe vale,
nalucile le voi topi in cale,
un gand mai am acum sa-l spun;
unde sa asez,oare,un om bun?