Partea I - “SUFLETUL”

Motto:
“Prin clopot nu dai veste
Doar unui singur om
Ci zvoană - ’mpărățită
Ce vine de la Dom”

Clopoței - poeți români

Poeți români:

1.Vasile Alecsandri

Concertul în luncă

… clopoței si măzărele, îmbătate de parfumuri…

***

2.Grigore Alexandrescu

Catîrul cu clopoței

Deunăzi un văcar de sat
Catîrului i-a atîrnat
Salbă de clopoței,
Numindu-l el îngrijitor
Și înainte mergător
Ciredei de viței.
Însă curînd s-a-ncredințat
Că și-a făcut mare păcat
Cu bietul dobitoc,
Care, cît s-a simțit
Așa împodobit,
Strigă: „O, ce noroc!
În sfîrșit, iată-mă chemat
La gradul ce am meritat.
Meritul meu recunoscut
De lumea toată e văzut.
Acum de sus am să tratez
Soiul dobitocesc;
Pe nimeni nu mai salutez,
Căci prea mă umilesc.“
Așa zicînd, așa făcu,
Și plin de îngîmfare
El clopoțeii începu
Să-i sune foarte tare;
Așa de tare îi sună,
Cît mintea i să răsturnă;
Și el care june fiind
Trecea de cam smintit,
Acum mai mult îmbătrînind
De tot a-nnebunit.
Cum socotiți și dumneavoastră,
Dar eu gîndesc că-n țara noastră
Se află așa dregător,
Numit chiar ecselență,
Ce cu catîrul sunător
Poate da concurență,
Care să crede om de stat,
Chiar și politic însemnat,
Și care netăgăduit
De clopoței este smintit.

***

3.Ioan Alexandru

Ciuhele

Ciuhele sperietoare în grâul copt
Împotriva foamei zburătoarelor;
……………….
De gât un clopoțel dogit prelung și atârnat
Și într-o parte, când bate vântul zdravăn
Intră spaima în aripile dimprejur…..

***

Imnul iubirii

Când vlaga trupului s-a scurs
Cu fulgerele în țărână
Când oasele sînt albe și
Ochii s-au oprit și mâna
Tremură-n lumină, când
Graiul cade șirag
De clopoței pe veșnicul câmpiei
Când nu se mai aud ce șoptesc
Viorile venite-n omenire…..

***

4.George Bacovia

Dialog de iarnă

… Fereastra e-o poemă de plumb și de scântei…
O zi de promoroacă în cameră pătrunde…
Sirenele de muncă vibrează, plângător;
Orașul e-un ghețar de fum, de clopoței,
Și de fior…….
- Unde…..unde?

***

5.Ion Bănuță

Floare de august

… August, vrând s-aducă veste
stând de veghe-n schimbul trei –
a iscat din vânt pe creste
șapte mii de clopoței…..

***

6.Ana Blandiana

Scrisoare mamei

… Sau clopoțeii molcomi cernuți pe-ntreaga vale
Care-aduceau colinde la noi în lung convoi,
Când ascultam la geamuri și palma dumitale
Îmi mângâia obrajii îmbujorați și moi…

***

7.Radu Boureanu

Rădvanul cu cerbi

… Clopoței de argint, clopoței de aramă
Bat în nucile lor de metal și-nfioară.
Tot ce-i suflet de om de pe poduri să piară!
… Arnăuții, șoitarii
Cu lungi căciuli pestrițe de postav,
Cu cozi de vulpi, cu clopoței
De argint, de aramă ce-și clatină nucile
Și sună și sună prin gurile-nguste…
Mutre slute își umflă bucile,
Rotește alaiul ochi răi împrejur
Și dă câteodată un urlet grozav,
Și zic de rușine și joacă în șei
Când văd cum feresc pe sub garduri femei.
Clopoței de argint, clopoței de aramă
Dau satanei cu sunetul vamă.
…………….
Au tăcut clopoțeii
De argint, de aramă…
E alaiul dosit de o cortină de praf
Și în târg, sub albastrul, cerescul cearceaf
Trece spaima cu vânăta-i coamă…

***

8.Ion Brad

De toamnă

… Lumina să-și mai sune un clopoțel subțire
Când inima va bate ca într-o amintire…

***

Șerpi cu clopoței

… Mă năpădesc cu gânduri cei vechi și cu-ntrebări
Sânt sufocat de-aroma ce crește din mirări.
O iau de la-nceputuri și-ntreb : trezia ce-i?
Când dorm, pornește nunta de șerpi cu clopoței…

***

9.Otilia Cazimir

Icoana Sfintei Caterina

… Din când în când mai întâlnea o sanie,
C-un moldovean care-și scotea pe îndelete
Căciula îndesată peste plete.
Și se uita nedumerit în urma ei,
De-a lungul drumului cu clopoței….

***

Oaspete la drum de seară

Ce-ți aduce? Știu și eu!…
Vre-un inel de curcubeu?
Ori pe-un fir de ibrișim
Mărgeluțe de rubin?
Ori pe-un firișor de soare
Mărgeluțe de ninsoare?
Ori un glas de clopoțel,
Adormit si subțirel,
De la sănii rătăcite’
Peste drumuri troienite?…

***

10.Ion Creangă

Ia ! Clopoțelul sună

Clopoțelul de la gară,
Dând semnalul de pornire,
Toți-n graba alergară,
Toți cu toți într-o unire.
Rar rămâne un drumeț
Surd la astă deșteptare;
Somnorosul e isteț,
Când e ora de plecare...

***

11.Leonid Dimov

Căprioarele din porțelan

… Acolo aveau să fiarbă ierburi amândoi
Și se vor scrijeli, și vor dansa goi,
În jurul broaștelor, melcilor, inimilor de miei
Până când vor suna zorile din clopoței
Și pe urmă vor rămâne soră și frate,
O, ce tristețe! Ce pustietate!

***

Curtea interioară

… Curând fu curtea plină de ele,
Se așezară la treabă între zorele
În sunetul unor clopoței de porțelan;
Fiecare sufla funinginea dintr-un burlan…

***

Destin cu bile

… Ovale, verzi, cuprinse-n negre fire,
Cu clopoței, cu ciucuri, cu lumini,….

***

Poemul nopții

… Privește, turlele-au sunat
Ca la poruncă – bang! – lovite
De-un aer verde, furișat
Dinspre ostroave fericite.
…..
E ziuă. Clopoțele bat!

***

Surorile

… Se scuturau pernele, țipau tocilele, trecea viața
În clopoțeii gunoierilor, în vase de sticlă cu bezele,
În gemetele gospodinelor infidele…

***

12.Victor Eftimiu

Tomiță

Cu pielea mătăsoasă cum e plușul,
Cu clopoțel la gât și funduliță,
Zburdând, sunând mă-ntâmpina Tomiță,
Tovarășul de codru, măgărușul…

***

13.Magda Isanos

Crăciunul altora

Oare pentru cine vine
Crăciunul cu clopoței și cu beteală?
Nu pentru mine,
nici pentru tine,
care ești departe și trist
ca la sfârșitul povestei lui Crist….

***

…Zeii

… Clopoței erau – clopoței –
la un loc câte cinci, câte trei.
Și răcoros sunau albăstrele,
Cărora le răspundeau astrele…

***

14.Alexandru Macedonski

Saltimbancul

S-a îmbracat în haine ce-l strânge și-l apasă
De-n coate i-au troznit,
Și zdrențuit cum este, el saltul își urmează,
Cu clopoței la scufa cu care s-adormează
Ca saltimbanc vestit!

***

15.Miron Radu Paraschivescu

Pădurea cu sonde - Tovarășului Mihail Florescu

… Prundișuri unde mișcă doar vineți șerpi, domoli,
Sunând din limbi cu vântul și clopoței în cozi…

***

16. Ion Pillat

Așteptându-i...

… Iar plute cu frunzișuri argintuite par
Că-n fiecare frunză ascund un strop lunar;
Un clopoțel ce sună, slab clinchet de cleștare,
Trezindu-ne în suflet nocturna tremurare,
Melancolia vagă a nopților de vară…

***

Ctitorii

… Și tot visând la vremea când înfloriră teii,
Pe când îmbracă țara al iernii alb suman,
Să deslușesc cum piere trecutul, an de an,
Pe drumuri depărtate sunându-și clopoțeii…

***

17.Veronica Porumbacu

Ceasul încrederii

… Luceau prin el clopoțeii copilăriei
și sunau într-însul presimțiri nedefinite.
……………..
Aș vrea ca surâsul să-mi sune în clopoțeii de stânci
Și din plânsul meu să se adune fluvii…

***

18.Zaharia Stancu

Ași vrea să-mi înflorești

Ași vrea să-mi înflorești cu zarzării grădinii,
Să nu te scuturi însă cu ei și nici ca ei.
Sub frageda mătase și galbenă-a luminii
Cu inima să clatini mărgean și clopoței.

***

19.Cicerone Theodorescu

Va fi primavară
…..
- Oh, pitici clopoței, ghiocei,
Ce târziu v-am găsit!
………….
- Oh, urâtul de lume, piticii mei,
Ghioceii mei proaspeți!
Ghiocei. Clopoței…

***

20.George Topîrceanu

Noapte de iarnă

… Și din valul de zăpadă
Ca o mută arătare
Legănându-se pe stradă,
Un drumeț ciudat răsare…
Vine, cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Câteodată stă s-asculte
Clopoțeii de la sănii…

***

21.Tiberiu Utan

Motiv de primavară

… “Uite un miel! Haide la miel!”
Câte inele de vată pe el!
Și cât de grăbit
a venit
chemat-nechemat
de toți așteptat,
cu scâncetul de clopoțel…

***

22.Elena Văcărescu

Cu sania

… Sărutul nostru-n ritm spre-a-l însoți,
Zburdalnici, clopoțeii au să sune.
Tot freamătul din crengi o să răsune
Și tot ce iarna nu poate struni
În glas cu clopoțeii o să sune,
Sărutul nostru-n ritm spre-a-l însoți.

***

23.Ion Vinea

Doleanță

… Vântul rupe rufe de mătasă,
gândurile au fugit din casă,
vino, rece mână de mireasă,
pune-mi clopoței la gât
ca să-ți trecă de urât…

***

24.V. Voiculescu

Hoții de cai

“Hii, căluții tatii, hii la drum întins.
Pân-acuma nimeni urma nu ne-a prins.
Am gonit o noapte, de-am scăpa încai
Să intrăm în țara hoților de cai;

- Alei, șarg amarnic, tu leu-paraleu,
Ce tot fluturi coama și ciulești mereu?
Ori ți-e dor de hamul vechi cu clopoței
Și nu-ți place ștreangul din curmei de tei?..

***

Pe drumul de aur al Sidonului

Pe drumul de aur de la Sidon
Veneau trei călăreți în iscoadă
Și-ntrebau pretutindeni de un cocon
Proorocit de-o stea cu coada…

Seara vorbeau liniștiți între ei
Ce-au să găsească și cum are să fie;
Răsuna voios drumul de clopoței,
Și ei își mângâiau bărbile – colilie.
…..
Așa tăinuiau înțelepții cu ifos tustrei…
…Dar păliți de-un haz fără pereche,
Pufnea calul, se cocoșa de râs cămila sub ei,
Și chicotea asinul, pleoștind o ureche.

***

Pregătiri de cină

Venise primăvara și stepele gorgane
Cu tort de flori alese își peticeau chilinul
Și doldora de mărfuri, de bani și varavane
Se pregătea de Paște întreg Ierusalimul.
….
Era un miel molatic cu lațele plăvițe,
Mirositor a lapte și-l toropise somnul,
Cu fruntea cucuiată de două mici cornițe,
Și presimțind scăparea, a behăit la Domnul.

Atunci, duios și pașnic, ca un păstor de munte,
Isus îl luă în brațe cu-adâncă sfâșiere,
Îl sărută cu sete pe bot, pe ochi, pe frunte,
Apoi întoarse capul și-l dete spre junghiere.

Cu mâneci suflecate voioși îl apucară,
Îi scoaseră cordeaua, smulgându-i clopoțelul.
Doar Iuda-nțepenise, holbat, năuc pe scară
Privind sărutul tainic ce osândise mielul.

***

Culese de Ovidiu OANA - PÃRÃU

(va urma: clopoței - poeți străini)