iubita mea e ca un copil răsfățat
când îi iau jucăria preferată numită dragoste
se bosumflă
apoi își umflă
supărată pieptul
și țipă…
neacordându-mi dreptul
la dulce împăcare
decât noaptea târziu, înainte de culcare…

iubita mea știe să cânte
la claviaturi, la muzicuță, la flaut, la trombon,
folosind întotdeauna un semiton
mai înalt decât mine…

iubita mea mă crede fruct
mi-a zărit pe omoplați căpșuni,
pe gât piersici, pe buze pere
și zilnic mușcă din ele cu poftă
până văd stele verzi
de durere

iubita mea e bună gospodină
știe să gătească în sute de feluri luna
o taie rondele
o ornează cu salată orientală din o mie și una
de nopți fără stele
și mi-o servește într-un cadru rustic,
- surâzându-mi mistic –
pe o farfurie
cu miros de busuioc, ghimbir si iasomie

iubita mea, poliglotă traduce,
xeroxează și memorează,
cu privirea, cu palma, cu genunchii
toate șoaptele de amor
de pe trupu-i frământat și adorat
în sufragerie, pe hol, în bucătărie, în dormitor

iubita mea e atât de frumoasă când își descoperă sânii
hapsânii
de sub bluzița de culoarea pielii
încât toți decibelii
sângelui meu zăpăcit strigă: O, Eva
lasă-mă să gust din tine seva!

iubita mea are nasul fin
știe când sunt prost dispus, morocănos,
și atunci cu un tors
îndelung de felină de origine latină
mă ia în brațe și mă alintă
până ce supărările-mi trec...
apoi îmi spune drăgăstoasă
mon cheri, seretlek
și parcă în final mi-a mai zis
baby, give me a sweet kiss