agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-03 | | Înscris în bibliotecă de Corneliu Traian Atanasiu Plecară iarăși voievozii daci spre miazănoapte, de unde ne veniră, cu oile și cu bourii. Și ceilalți, cari din răsărit sosiră cu arapi și cu cămile, deasemeni se înduplecară mai tîrzior, spre seară. Fecioara-n mare zarvă nu se miră că și-a pierdut condurii. Vrea liniște Maria după atîția oaspeți vrea liniște de-acu, și bucuria să fie-a ei, deplină. Poate mai bine-ar fi să sufle-n steaua de la poartă, s-o stingă. Ea singură-i de vină că sosesc atîția trași-împinși din patru vînturi, cu nechez de soartă. De-aceeași prea senină părere e și asinul bătrîn, ce roade-n petice condurii găsiți prin paie și prin fîn. Maria n-avu timp pîn-acum nici măcar să-și vază pruncul de-atîta solie din atîta drum. S-apleacă peste iesle și peste lumină Maria. De dragoste-i țîșnește laptele în sîni, și-i umezește ia.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate