femeie,
lacrimă fără soț,
fragilă femeie născătoare de suflete
prevesteai Sânzâiene în cântecul facerii

și aveai în jurul inimii un cerc
un fel de aură sângerie
ca un cardio-tremoló instalat pe neașteptate.
spre mijlocul frunții începuse să-ți crească o stea
prinsă de gene cu o panglică
pe atunci surprinzător de albastră

azi ai în dreptul umbrei o cruce
vie
cu umerii aplecați a ploaie
și aripile întinse
bătând a retragere în cumpăna pieptului niciodată deschis
tăcerilor