Pe care drum, iubito, va pătrunde
Înveșnicirea humei ce-mpreună
Aroma clipei, proaspătă și bună
Cu-n sterp pârâu ce-ntr-un pustiu se-ascunde ?

De-ar fi o piatră calea să îmi spună
Rostogolindu-și forma-n zări imunde,
Aș pârjoli pădurea, să inunde
Conturul umbrei ce nu vrea s-apună.

Am ferecat o patimă ce doare
Și bozul spaimei tainic l-am plivit
Năvalnic vânt l-am prefăcut în boare

Ce s-a sfârșit se pierde-n nesfârșit.
Þi-am așternut grădină la picioare,
Dar nici un fir de iarbă n-ai strivit.


4 septembrie 2004