Caută-mă. E dimineață pe lume
Pământul
și o tristețe grea ca pământul mă apasă
Tu îndepărtează te rog de pe mine cu palmele cu lopata cu vâsla
cei doi metri de pământ
cei doi metri de tristețe
cei doi metri de stambă ai rochiei mele de sărbătoare

Căci toate mă strivesc și mă strâng

Scoate-mă pe brațe afară - pe lume e dimineață - scoate-mă la lumină
spală-mă cu multă apă călduță
așa
cum se scaldă morții și pruncii

Da. Caută-mă. Am nevoie de tine. Lipește cuvintele unul de altul
fă fraze lipește frazele pe pielea mea
da scrie cu salivă pe mine la nevoie scrie cu limba
o scrisoare o carte o rugăminte
va fi rochia mea

Rochia Martei cea de toate zilele

Ia-mă în brațe cuprinde-mă răsucește-mă ca pe-o păpușă:
e târziu pentru amândoi este atât de târziu stăm pe muchie
deci dă-mi această a doua șansă:

poate ca Lazăr voi învia