agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-28 | | Înscris în bibliotecă de Corneliu Traian Atanasiu Mi-am înfipt călcâiele în stânci. Ca să-mi arate cât mai mulți din aștrii bolții Pământul își apleacă munții-n calea mea ca o cămilă umerii pleșuvi. Oriunde-aș merge prin mulțime încărcat de visuri, care duc spre mare - pașii mei tainici... sunt așa de tăcuți, că nu-i aude nimeni împrejur, - dar pașii mei tăcuți sunt așa de tainici, că se-aud până-ntr-al șaptelea cer. Eu sunt profetul; fantoma vremii nu m-atinge. Pe unde-am venit aici? - Pe calea laptelui?... Un vânt aprins de goana prin deșert mi-azvârle nisip în ochi, lăcuste-n plete - și nările pustiului mi-adie-n drum miresme de smochin. Inimă, de ce suspini? Străbat deșertul gol prin mărăcini - și-mi număr urmele lăsate printre stele, printre spini.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate