Eva șade-n fîn întinsă
săruta-i-aș pielea ninsă
oglinzile ochilor,
înstelarea sînilor.
Să-i încing din curcubee
pîntecele de femeie;
slobozindu-și pletele
ce-mi biciuie sîngele.
Ci mușc mărul din Eden
în Adamul meu blestem
și, așa, desferecat
robesc Fire de bărbat.