Delirant cuvânt zboară printre
Ziduri galbene de amintiri,
Palmându-și vina creației
În pântecul plămădit din întâmplare.
Plouă încet și amețitor cu picuri
De fum din cristalul abisal,
Pătat în cub de absint.
Mireasma nouă gâdilă nările zidurilor înroșite.
Zac în timpul lichid ce-și scurge
Clipele în uitare extatică.
Rad pojghița prezentului, cuprinzându-ți
Pletele ce-mi aleargă-n palmele râu.
Iluziile curg în cascade pe trupul
Femeii cu ochi de jar, colorând-o carnal.
Mușc cupa buzelor,
Sorbind rubinul, iar când ochii transpirați de fum
Dau lacătelor uitare,totul se deschide.
Contopim materia în lut și zburăm
Spre norul dimineții, ștergând rănile
Cu zâmbete puerile.