Fiule,
Îți voi spune cum în curând,
După ce ultima stea va fi căzut,
Pașii tăi îi vei dezlipi din ai mei
Și din drumul strămoșilor tăi.

Fiule,
Pasul meu e ca al tău. Calcă încet.
Lasă urmă în urmă și se desprinde
Din alt pas călcat înainte. Tu calcă
Peste talpa lui ca peste o apă.

Fiule,
Vei simți cum alunecă timpurile
Sub pasul tău risipind frunzele
Copacului ce credeai că ai putea fi
Și umbra clipei eterne de-o zi.

Fiule,
Poate te vei încurca uneori
În pași călcați de alți trecători,
Păsări, animale sălbatice, ploi,
Furtuni, secete, câmpuri, noroi.

Fiule,
Însă urma mea o vei recunoaște!
Va fi o dărâ de comete prin astre
Plină de praf de niciunde căzând
Trasnspirată, muncită, pământ.