Scriu pe cerul alb
Când ochii tăi se așează precum
Orizontul unei mări
La picioarele lui
Iar acolo unde se-ntâlnesc,
Ca două buze nesărutate,
Parcă începe să curgă viața....

În ultima vreme
m-am pus bine cu soarele
și i-am propus să-și așeze razele
precum părul tău,
care de-atâtea ori,
mi- alungă norii din priviri...
(doar el se plângea că molanii ăștia de nori
îi iau prea ușor fața
și toată dragostea lui
nu mai ajunge pe Pământ)

nu știu dacă propunerea mea
l-a mișcat prea mult
sau prietenia sinceră,
dar, de câte ori
soarele iese din nori
mă trezesc cu unduirea razelor lui
pe umerii de care odată mă ținea strâns,
precum doi amici ce închinaseră
un pahar, două....