Ia ni ponel șto tâ scazal, no mne nravița kak tî scazal
mi-ai spus demult și eu

mi-am adus aminte că am un calendar de la tine,
iar tocmai acum când nu știu cât de mult te interesează...
elegia mea de călător cu schimbul
ascultând wayman tisdale îmi zic că i-ar sta bine
cu el
peretelui din fața patului simplu, ca un coșciug literar,

mă retrag mereu din lume pentru a-i observa ridurile

ce sumbru să ai rol de cortină...într-o viață fără piese de teatru