vooollooooooooonnnnnnnnn

JUNGLÃ OAIE SOARE RADIXXXXXXXXX
v
e
r
de

roz

Bumbagaya punbala


dddddagadof!! u u la la la la la
u la la la la



maracuja guave energie
nu vă mai stoarceți de tristețe
TU CARE CITEȘTI ACESTE RÂNDURI EȘTI UN FIU AL PINYINULUI
radiațiile tale sunt adevărata ta avere!
ondiolină scudă xe
dincolo de ordinea de ciment
eterna baie de zahăr
eternia
gata cu critica bastionul eternei mizerii
lasă arta mincinoasă ce se complace în propria baltă de sânge
lasă arta ce te-a învățat să vrei să fii trist
uită de dogme de prejudecăți de valoare și nonvaloare
pentru că n-ai venit aici pentru ca să fii măcelar black metal
ci pentru ca să împrăștii iubire credință lumină
v-ați rătăcit prin pădurea profanului dar e timpul să vă găsiți adevărata cale
calea cu fluturi frumoși și flori frumoase
calea ca un râu
un râu cu toate dimensiunile realității deodată
"acolo unde nu este nici durere nici suspin"

*

de când iubești cimitirele
tu știi că noaptea fantomele se duc unde trebuie
e treaba lor
îi vom vedea peste 30-40 de ani bebeluși miau miau miau

nu mai repeta vechile suspine
e timpul să dăm madam bovary pe tom și jerry
noi n-avem nevoie de tristețe de pesimism și de realism
dacă noi nu ne schimbăm lumea din noi
lumea din afară noastră nu se va schimba
dar soarele nu uită niciodată să răsară
destul ne-am acoperit ochii când să ne uităm la soare și ne-am învelit în coșmare
privește: poți oricând și oriunde să plantezi un zâmbet
pentru că nimic altceva decât osatura curcubeului ne hrănește
lasă europa
vino în tonga tokelau nauru palau fiji
noua caledonie maldive seychelles madagascar
privește cum melodia suplă a vieții curge prin vinele acestor oameni
care n-au uitat că sunt oameni

*

de ce să te superi fiindcă blocurile sunt gri?
ai nevoie doar de ochelarii potriviți (cu sticlă roz sau verde sau cum vrei tu)

ti na pi ti na pi ti na ti na pi ti na pi ti na na pi

când nu te uiți în spatele tău melcii dansează jazz-ul lor
noaptea se poate face zi clima temperată poate fi tropicală

iată: te înconjoară palmierii
cu sâsâitul lor de dimineață interplanetară
peste atolii din minte teatre de vară triburi în vervă
desculț culcă-te pe pământ
și ia aminte la ce spune eminescu:

"În zădar în colbul școlii,
Prin autori mâncați de molii,
Cauți urma frumuseții
Și îndemnurile vieții

(...)

Nu e carte să înveți
Ca viața s'aibă preț —
Ci trăiește, chinuește
Și de toate pătimește
Ș'ai s'auzi cum iarba crește."

iar când copacii îți vor semna cu flori de tei și fructe tropicale manifestele,
poate vei realiza că aceasta este o Cale.


(12-13 iulie 2009)