agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-15 | |
Au trecut întâi
cei care duceau cuburile în curcubeu, și cei care creșteau, și cei care aveau cumva o părere despre noi, și apoi au trecut cei care duceau altceva mai adânc un cuvânt, o piatră, un sfânt, și miroseau a busuioc verde și a pământ nou strâns în unghii, în riduri, în ani, și miroseau mai ales a pâine proaspătă coaptă pe genunchi și pe coate. au rămas toate poveștile fără Făt Frumos, bunico, și cei care caută aerul cu șoimi și cu vulturi, au tăcut însemnând umbre în aburul tămâii și plâng și iubesc. Au trecut apoi cei care duceau ultimele păreri înspre lemn, însemnaseră toate poveștile în seve dăduseră nume și ani și cuvintele pe care le lăsaseși ultima oară pe iarbă, cei care creșteau melci așteptau să le soarbă și să închidă în oglindă cercul. Au trecut apoi cei care purtau liniile în cântec și cel care striga și cel care purta semnul întreg și apoi cei care plângeau și cei care aveau cumva o părere despre noi și care sfințeau rosturile și colțurile și batistele și pâlpâitul lumânării și prosopul și apoi cei care numărau lacrimile și cei pe care îi uram și cei pe care nu îi strigasem pe nume vreodată. au rămas toate poveștile fără Făt Frumos, bunico, caii se aruncă înapoi în copită și se închid ochii și nu se mai cânta și nu mă mai caută nimeni pe pleoapă și nimic nu se mai numește ca înainte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate