agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-17 | |
poate
fără noi, rătăciții, frumusețea se strecoară pe marile bulevarde acolo nu e caniculă, oamenii nu trag de umbra lor cu vinovăție jardinierele sunt încă înflorite, cum pumnii mei când strâng bulbi din ce ne-a fost dat să iubim știi niciun fluviu nu are prea multe poduri pentru dragoste, nici frumusețea nu ar mai putea să smulgă zăbrelele de la fereastră și să țâșnească din stern, pasăre zănatecă și ea dar marile bulevarde cunosc poveștile astea imposibile, ele simt tălpile îndrăgostite, simt mirosul arșiței prin rochia de mătase și aduc sfârșituri mai blânde noi nu suntem buni pentru tragedii monamour, noi ne îmbrățișăm de la un capăt al podului la celălalt până se sparg statuile pestrițe râdem, râdem și nu mai vorbim despre cât de urâtă a fost traversarea, cât de amară gura de apă fiindcă fluviile înghit totul, rămânem înlănțuiți, fără nici cea mai mică intenție de aruncare în gol nu nici sinuciderea nu ne izbește frumusețea de ponton, nici cancerul, nici ochii triști ai copiilor bătuți suntem indecenți, îți spuneam înainte să pleci, suntem goi egoiști, orbi la durerile negre le-am trăit, le-am ars pe-ale celor ce ne-au născut ne-am iubit printre ele cum se iubesc alții verile prin fân poate de aceea când serile se-nvârt în locul tău, printre coastele mele își face culcuș un adam închipuit și îmi este dor, atât
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate