Nu mai cred că mă pot privi
În oglindă
Fără să te văd pe tine și surâsul
Tău
Nu cred că mai pot să te simt
Lângă mine fără să-mi fie
Rău
Nu pot gândi în direcția ta nici
O clipă
Nu te mai cunosc, fără să-mi fie
Frică
Nu beau, nu mănânc, nu dorm
Nu zâmbesc
Nici nu mai știu dacă mai vreau
Să trăiesc
Am să plâng șuierând blesteme
Printre dinți
Și-am să știu, în continuu, cât de tare
Mă minți
Văd întunericul cu ochii mei goi
Și am uitat deja cum se spune
”Noi doi”.