Undeva, departe tare,
Am o stea cățărătoare,
Un melc mic... c-o cochilie
Cât o-ntreagă galaxie.

Când de fire de lumină
Melcușorul se anină,
Mi-e să nu se prăvălească,
De pe bolta lui cerească,

Pe pământu-ntunecat,
Unde stau eu, mic, în pat.

Dar cu ochii-n vârf de coarne
Un melc cum să se răstoarne?

Și apoi… nici nu e melc,
E-o steluță ce încerc
S-o compar în mintea mea
Cu ce știu că i-ar plăcea.