Sobra plămadă a nopții,
ascute temeinic sărutul,
așează pe umerii sorții,
aceeași iubire, trecutul.
Feștilă din corp de cometă,
azvârle în of de genune,
trezește la viață străbunii,
cu faptele rele și bune.
Pribeag, netezește tăcerea,
tic-tac-ul de seară târzie,
atent cum se-mparte durerea,
ființei plăpânde-n vecie.